Corelațiile dintre acnee, regimul alimentar și severitatea bolii

Un studiu recent publicat „Relationships of Self-Reported Dietary Factors and Perceived Acne Severity in a Cohort of New York Young Adults” având drept autori pe Jennifer Burris, William Rietkerk și Kathleen Woolf, care a fost publicat în J Acad Nutr Diet. 2014;114:384- 392, http://dx.doi.org/10.1016/j.jand.2013.11.010, sugerează faptul că regimul alimentar, și în mod special indexul glicemic al alimentelor, grăsimile saturate și cele de tip trans, precum
și laptele intervin în declanșarea sau agravarea acneei.

Din punct de vedere istoric, restricțiile alimentare (în special pe linie de carbohidrați, ciocolată, grăsimi, zahăr și lapte) au făcut parte din regimul terapeutic recomandat pacienților cu acnee. Din nefericire, în anii ”70 au fost publicate două studii, cu multiple deficiențe din punct de vedere metodologic, care au tras concluzia că alimentele nu influențează acneea. Cele 2 studii au fost „Anderson PC. Foods as the cause of acne. Am Fam Physician. 1971;3(3):102- 103” și „Fulton J, Plewig G, Kligman A. Effect of chocolate on acne vulgaris. JAMA.
1969;210(11):2071-2074.”

În anul 2002, un articol de referință „ Cordain L, Lindeberg S, Hurtado M, Hill K, Eaton SB, Brand-Miller J. Acne vulgaris: A disease of Western civilization. Arch Dermatol. 2002;138(12):1584-1590.” a readus în atenție aspectul dietei în declanșarea și/sau agravarea acneei!

Absența acneei la populațiile care consumă în mod tradițional o dietă redusă în grăsimi, fără adaos de zahăr, cu alimente cu index glicemic și încărcătură glicemică mici, cu puține lactate a sugerat faptul că factorii de mediu, inclusiv dieta, influențează dezvoltarea leziunilor de acnee.

Mecanismele principale implicate în acnee sunt reprezentate de excesul de sebum, tulburările de keratinizare de la nivelul foliculului pilos, colonizarea bacteriană și inflamația. Acneea este o boală cu influențe hormonale esențiale, iar principalii hormoni implicați sunt androgenii și Insulin Growth Factor 1 – IGF1, cu efecte atât asupra secreției de sebum cât și asupra proceselor de creștere și diferențiere tisulară.

Implicația dietei în mecanismele de apariție ale acneei este reprezentată de efectele alimentelor asupra căilor de dezvoltare ale leziunilor de acnee, iar datele din literatură subliniază legătura dintre alimentele cu index glicemic și încărcătură glicemică ridicate, și lapte cu mecanismele patogenice implicate.

Obiectivul primar al studiului publicat a fost evaluarea diferenței dintre anumiți factori alimentari (Index glycemic, zahăr total și zahăr adăugat, suc de fructe, fructe și legume, grăsimi saturate, grăsimi de tip trans, lapte) la persoanele cu acnee moderată sau severă comparativ cu persoanele cu acnee ușoară sau fără acnee!

Persoanele cu acnee moderată sau severă consumau alimente cu un index glicemic mai ridicat, o cantitate mai mare de zahăr total și zahăr adăugat, mai mult suc de fructe și o mai mare cantitate de lapte, precum și mai multe grăsimi saturate și trans comparativ cu persoanele cu acnee ușoară sau fără acnee! Pe de altă parte, alimentele percepute ca agravante ale severității acneei au fost ciocolata, cartofii prăjiți precum și pizza.

Implicarea alimentelor cu index glicemic ridicat și încărcătură glicemică mare în acnee este confirmată de multiple articole științifice, și este determinată de creșterea insulinei și a concentrației de IGF-1. IGF1 intervine la nivelul creșterii celulare, și modulează prin intermediul androgenilor creșterea secreției de sebum (element esențial în apariția leziunilor de acnee).

Rolul laptelui în apariția leziunilor de acnee a fost subliniat de către 2 studii prospective de cohortă, cu un număr mare de pacienți incluși, care au găsit o legătură pozitivă între cantitatea de lapte consumat și frecvența acneei. Laptele intervine în declanșarea leziunilor de acnee ca urmare a conținutului de hormoni (de interes fiind precursorii DHT – dihidrotestosteron și IGF1), a carbohidraților și a proteinelor prezente în lapte.

Referitor la grăsimile saturate și de tip trans, datele din literatura de specialitate arată o legătură între consumul de grăsimi saturate și de tip trans, în special alimente prăjite, și dezvoltarea leziunilor de acnee.

În ceea ce privește ciocolata, deficiențele și erorile metodologice majore ale celor două studii din anii ”70 care au tras ,,concluzia,, FALSĂ că ciocolata nu este implicată în acnee, acestea sunt loturi mici ca număr de pacienți incluși, fără grup de control, fără analiză statistică publicată, lipsa informațiilor despre dieta anterior de începerea studiilor, durată scurtă și design deficitar!

Plecând de la faptul că persoanele cu acnee moderată sau severă consumau alimente cu un index glicemic mai ridicat, o cantitate mai mare de zahăr total și zahăr adăugat, mai mult suc de fructe și o mai mare cantitate de lapte, precum și mai multe grăsimi saturate și trans comparativ cu persoanele cu acnee ușoară sau fără acnee, autorii studiului prezentat subliniază implicarea alimentelor prezente în dietă în procesul de apariție sau agravare a leziunilor de acnee!

[28]